Până nu…

 

Dar până nu tăiem în carne vie
Până nu scoatem adevărul la lumină
Până când nu ne vedem bubele
Și nu le spargem…
N-avem cum să ne atingem măreția,
Cum s-o atragem?

Până nu rupem vechea legătură
Până nu ne întoarcem la natură
Până când nu ne amintim cine
Sau ce suntem…
N-avem cum sa evoluăm
Dacă ne ascundem…

Pană când nu scăpam de ură,
Până nu dăm drumul la gură
Până nu ne urlăm nemulțumirea
Și durerea…
N-avem cum să trăim în pace,
Dacă ne dăm puterea…

Până când nu stăm ferm în hotărâre
Până nu spunem lucrurilor pe nume
Până când nu ne lăsăm goi
Și nu ne iubim noi pe noi,
Nu vom ajunge nicăieri…

Cum să trăim în libertate,
Cât timp suntem prizonieri…

Sursa foto : ((https://cdn.adventistworld.org/wp-content/uploads/2021/02/AW-images-march_0014_17-pexels-samer-daboul-1209998.jpg)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *