E vorba despre conștient și mintea subconștientă… Unul conștientizează, iar celălalt manifestă! Atunci când știi ce meriți și nu mai ai pic de îndoială, Universul ți-l servește negreșit, FĂRĂ TĂGADĂ!

Atașamentul e frică, nu e iubire! E totodată un semn că nu ți-e bine… Atașamentul creează așteptări și gelozie, Când te atașezi de orice altceva, Te îndepărtezi de tine!

Nu-i rezista iubirii, las-o să fie! Pentru ea nimic nu e rău sau bine… Ea nu știe de rușine… Nu-i pasă nici măcar pe cine!    

Timpul și energia ta, Adevăratele comori… Dacă le pui într-un sol bun Cresc cele mai frumoase flori, Însa dacă le îndrepți greșit Te vei simți nedreptățit… Și atunci când ele s-au sfârșit Vei știi că te-ai irosit.  

  Vrei să trăiești la maxim? Trăiește! Ce te ține? Universu’-ntreg conspiră pentru a te susține! Vrei să iubești cu adevărat? Iubește! Ce te ține? Nu există alt obstacol, în afară de tine!  

Și furtuna e picată tot din cer Și cerșetorii au un loc sub el… Și clapele negre tot muzică fac Și demonii sunt tot îngeri de fapt!

Dă-le drumul oamenilor, Concentrează-te pe tine! Nu alerga după ei Și nu-i aștepta să vină!  

Inimile noastre sunt de fapt izvoare, Din ele curge iubirea la vale… Într-o secundă, dacă vrem, umplem o mare.

    Inima ta e poarta către ceea ce contează Pătrunde în inimă cu conștiința trează Întoarce-ți fața către tine, nu spre cer… Găsește-l în tine pe Dumnezeu!

          Viața nu-i decât un joc, Un simplu joc de noroc, N-are nici miză, nici scop, De fapt n-are sens deloc! Practic ne jucăm pititea, Nu noi, inima cu mintea… Noi doar suntem spectatori, Spectatori nemuritori!  

„Întunericul există doar dacă tu crezi în el, Tu-l creezi, tu îi dai viață…Altfel, nu e nicăieri! Întunericul apare când iți pierzi recunoștința Când ai lăsat altceva să-ți acopere credința…” foto credit: Diana Buzoianu

Lumea ta e creată de tine Deci când ceva nu iți convine, Ia guma de șters, sterge Și desenează peste!

                  „Toți oamenii au dreptate dacă-i asculți cu adevărat Dacă intri în pielea lor înțelegi ce s-a-ntâmplat… Înțelegi de unde vin și-nțelegi unde se îndreaptă… Viața fiecărui om e o operă de artă!” Foto credit: Diana Buzoianu

Din ochii mei nu curg lacrimi Ci picături de rouă, Zâmbetul meu nu-i zâmbet E un început de lume nouă!    

  Draga mea, îți predau ștafeta…. Eu pân-aici am putut să duc, Mai departe nu fac față… Sunt limitat, nu pot mai mult.

Deschide ochii inimii, privește fără pic de ură, Vezi imaginea întreagă, nu doar o frântură… Ești mult mai mult decât crezi tu, nu doar o făptură… Ești tot ceea ce este, ești întreaga natură! Ești Dumnezeu cu chip de om, iubire pură!

Femeia este Dumnezeu, la fel ca și bărbatul, Scopul nostru pe pământ este căutatul, Căutatul sinelui, cunoașterea spirituală, Descoperirea adevărului este intoarcerea acasă!    

Eu văd ce ești, îți văd lumina, Dar n-am cum să ți-o arăt… Degeaba urlă în tine adevărul, Dacă tu spatele-i întorci! Doar tu cu tine poți lucra… Căci nimeni nu schimbă pe nimeni! Eu am sa-ți dau un colț din pacea mea, Și-am să te las să pici puțin pe gânduri…

Gasește perla!   Există o perlă frumoasă în fiecare dintre noi, Ascunsă acolo sub un strat de frici, angoase și nevoi… Tot ce-ai de făcut în viață este s-o găsești, S-o cureți, s-o scoți afară și să strălucești!

Nimeni nu-i imun la iubire   Cred că orice om e bun, dacă-l cureți pân-la miez Trebuie doar să ai răbdare și să vrei să-l vezi. Toți oamenii vor iubire, nimeni nu-i imun… Iubește-i și atunci când te resping, Nu-i asculta, că habar n-au ce spun…   foto credit:  Diana Buzoianu