Flacăra geamănă
Cum mai e la tine în suflet
Dragul meu necunoscut?
Că ne-am luat din nou cu viața
Și n-am mai vorbit demult…
Încă mai aștepți să vină
Cea pe care o visezi ?
Încă mai crezi în miracol
După atâtea nedreptați?
Cum de mai găsești curajul
Să zâmbești mâine în zori
După ce o noapte întreagă
Te-ai chircit plângând de dor?
Câtă încăpățânare, ce credință de oțel…
Nu te sperie nici timpul, nici ce crede lumea- n jur,
…Să crezi cu toată ființa că ea e acolo undeva…
Si că vă veți întâlni curând, într-o zi…
Că tot ce-ați trăit până acum, au fost lecții toate,
Să vă aducă pe amândoi un pas mai aproape.
Nu știi cum arată, nu știi unde e,
Dar îi simți prezența, știi că și ea știe…
Și ea te caută pe tine,
Și ea așteaptă acel moment
Când te va lua de mână
Și vă veți privi în ochi…
Și ea te visează noaptea
Și în zori speră din nou
Că-i vei apărea în cale
Și va înțelege tot…
De-abia atunci pentru voi viața o să facă sens…
Atunci vi se va umple și acel gol imens,
Atunci, în acea clipă când vă veți întâlni
Timpul va sta în loc și universul va zâmbi!
Dar până atunci iubitul meu necunoscut
Iți trimit gânduri bune și un fierbinte sărut
Mergi cu încredere înainte, nu mai e mult, doar știi
Sufletul vostru va veni împreună, se va reîntregi.
sursa foto: