Totul… tot (poezie)

Totul… tot
 
 
Aș putea să stric totul și tu știi bine
Îmi promisesem că n-am să mai fac ce-am făcut înainte,
Aveam totul calculat, așezat frumos în sertare
Mă hotărâsem să uit tot și să iau totul ca atare…
Am tăcut destul, am tot zis că totul e o eroare,
N-am vrut să descoperi animalul ce urla de foame.
Te pierd dacă-ți spun totul, nimic nu e ceea ce pare,
Noaptea visez cum mananc din tine printre gheare…
Ai trezit bestia din mine si nu există scăpare,
Zâmbetul tău i-a dat deșteptarea…
Totul e un dezastru acum, te vreau doar pentru mine
Și-am să fac tot ce pot, să vrei totul cu mine!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *