Pereții (pamflet)

 Pereții
 
 
 
Vai, ce de case am schimbat
De când m-am născut,
Am stat… pe unde n-am stat?
De mic copil mă tot mut…
Numai în liceu, de pildă,
Am schimbat vreo zece…
Ba în gazda la bătrâni,
Ba cu alte fete…
 
La douăzeci am tuli-o,
Am zburat spre alte zări
Și-n cinci ani trăiți acolo
M-am mai mutat de cinci ori.
M-am întors alt om în țară,
Proprietar chiar,
Dar tot nu mi-am găsit locul
Și m-am mutat iar.
 
Apoi tot așa am ținut-o,
Sucită, firesc…
Când la bloc și când la casă…
Ca să nu mă pilctisesc…
Dacă eram mai bogată,
Cred că stăteam la hotel,
Mi-aș fi schimbat locuința
De la weekend, la weekend.
 
În ultimii ani, de exemplu,
Am trăit în șase orașe
Să fi tot amenajat
Vreo șapte-opt case.
Aș colinda lumea-ntreagă
Fără să mă stabilesc,
Nu îmi plac pereții care
Nu-mi mai spun povești.
 
Că-i boală grea plictiseala…
Nu mă-nțeleg mulți…
Probabil la bătrânețe
Am să plec în munți.
Iar dupa ce am să mor,
Le cer aprobare,
Să mă mut din iad în rai
La fiece sărbătoare.
 
 foto credit: (Diana Buzoianu Photography)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *