Noua Eu

O Nouă Eu, pe vechea am lăsat-o…
Credea prea mult în lumea din afară
În loc să simtă, ea voia să vadă
I-am explicat, dar n-a vrut să-‘nțeleagă…

Așa era de atașată de imagini…
Și de cuvinte și de oamenii din jur
Încât atunci când i-am propus să mă urmeze
Ea mi-a spus, pleacă tu, eu mai rămân!

N-a fost chip să se răzgândească
Și nici eu n-am vrut să insist prea mult
Până la urmă fiecare își alege drumul,
Ea cred că l-a ales pe cel mai lung…

Eu una, sunt sătulă de iluzii
Și nu mai cred o iota din ce aud
Știu că ce văd se schimbă peste noapte
Sufletul este singurul de care ascult!

Cu el n-am cum da greș vreodată
Vorbește atât de clar și de frumos…
Este suficient să închid ochii
Și să-l simt cum vibrează din interior

Ce simt, asta contează, nu ce știu
Cunoaşterea la fel, e o nălucă
Cu cât te afunzi mai tare în teorii
Cu atât dai minții și mai mult de furcă

Așadar, eu alegerea am făcut-o
Deşi ne-am despărțit cu greu…
Am înțeles că dacă vreau să trăiesc altfel
E musai să renunț la vechea Eu

Iar Eu cea nouă e tare haioasă
Zâmbește permanent fără motiv…
Stă ore întregi de vorbă cu natura
Și nu mai are teamă de nimic

De fapt acum înțeleg eu ce e „Acasă”
Acest loc sacru a fost aici mereu
Acasa era chiar la mine în suflet.
Felicitări pentru curaj tu, „Noua Eu”