Din vârful piramidei… (poezie)

 

Din vârful piramidei….
sursa foto: sursa propie

 


Privesc din vârful piramidei,
Cum se învârte lumea în jur
M-am cocoţat aici ca să pot să respir…
 
S-au întâmplat atâtea, am alergat prea mult
Şi am uitat de mine, cum am putut să uit?
 
Ce-o fi mai important decât prezenţa mea?
În sinea mea ştiu bine că nu e altceva…
 
De aici de sus văd tot, alergătura toată
Zadarnică şi iute şi fără de speranţă…
 
Sunt la inălţime, însă
Cerul tot este prea departe …
Încerc cu mâna să-l ating, dar nu se poate
 
S-a oprit şi timpul, nu mai e nici o grabă,
E atât de linişte aici, dar pot să ascult o groază…
 
La ce folos cu toată nebunia,
Cand iată că trăiesc, fără să fac nimic, fără să alerg aiurea…
 
Ce-mi trebuie avere şi clasă socială …
Iau o pauză de la tot şi revin mai pe seară...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *