TRECUTUL…

Aseară mi-am întâlnit „Trecutul”
Se plimba prin centrul vechi…
Pe lângă cluburi și restaurante
În care odată obișnuiam să merg…

M-am plimbat cu el o vreme
Şi-am observat cum se victimiza…
Și-a cumpărat o pizza și o cola
și le-a înfulecat rapid, vorbind mânca…

Era și agitat și parcă într-o grabă
Cu telefonu’-n mână permanent
Se tot uita în facebook -ul cuiva
Mărturisind că-i obsedat de el…

Stima de sine foarte slabă,
Convingeri și programe vechi
Un haos și-o harababură acolo…
Până când a întrebat cine sunt Eu

I-am zâmbit și i-am spus: „Sunt „Prezentul”!
Și cum de ești așa de liniștit?
Păi vezi tu, viața e frumoasă, i-am răspuns
N-ai pentru ce să suferi, să-ți faci griji…

Tu încerci să umpli un gol ce nu-i acolo
Mâncarea, dragul meu, nu-i pansament
Persoana de care ești obsedat e o iluzie
La fel ca toate câte acum prin cap îți trec…

Adică tot ce trăiesc eu e o minciună?
Nu e nimic real, adevărat?
Cum Dumnezeu de n-am știut până acum?
Și cum fac să repar tot ce-i stricat?

Nimic mai simplu dragul meu „Trecut”
Rămâi aici unde ne-am întâlnit…
Lasă pe mine, mai departe preiau eu,
Tot ce-a fost greu, tocmai s-a risipit!

Sursa foto: (https://editorial.designtaxi.com/news-khoaho240414/5.jpg)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *